Din seria de articole ” E FEMEIE şi e VIE”

Am „aterizat” acasă, după 24 de ore destul de agitate. Voi sunteţi prin „deplasare” şi mă cam stresează casa fară somnul vostru. Nu mă înţelegeţi greşit! Ador şi liniştea, chiar dacă „istericalele” noastre ar da altceva de înţeles. Aveam în plan să vă scriu mâine, dar ….EU AZI MĂ SIMT MAMĂ. Pare ciudat, nu v-am văzut cam de 48 de ore, însă eu aşa mă simt. E o stare permanentă a fiinţei mele.

Când vine vorba de voi, foaia virtuală e tare încăpăţânată. Vreau să vă zic câte ceva, nu de alta, dar mâine e 8 martie …..Dumnezeule, nu reuşesc să pun 3 vorbe pe ecran. Nu e prima scrisoare pe care o scriu pentru voi! În mod cert nu este nici ultima, dar am o problemă….evit permanent să îmi expun viaţa cu voi. Pe online, exist eu, voi sunteţi acea parte din mine pe care nu vreau să o împart cu nimeni. Tu, ăsta mai mare, mă cerţi că nu ai multe poze pe FB-ul meu, iar al tău frăţior practic, şi-a făcut jucărie din camera foto a telefonului. Sunt mândră de voi, dar vreau să vă păstrez doar pentru noi. M-aţi auzit cum vă cert bunicile că „se mândresc” cu”like” la pozele voastre, poate aşa „ar trebui”. Le cer totuşi să le şteargă şi nu doar lor. Poate sunt egoistă. Când eu am câteva sute de poze pe online şi voi lipsiţi aproape din toate. Online-ul pentru mine, face parte din job….voi nu sunteţi un job. Uneori mă stresează şi câte un „gând luminat” aruncat la întâmplare de „oameni” iscusiţi, care „acuză” tacit: uiţi să fi mamă! Mă obligă să îmi evaluez „cuvântul” MAMĂ. Cloşcă nu mă văd, absentă doar rar, vinovată uneori, iubitoare permanent, strictă atunci când este cazul. Am 283 de cuvinte şi am scris asta pentru că mai vreau să fur câteva. Chiar nu pot vorbi cu voi sau despre voi aşa în văzul lumii, sau mai bine spus nu vreau. Ce să vă spun să ne citească toţi? Dacă insist pe cât de perfecţi sunteţi, vor spune că ne lăudam, dacă vă spun că sunt ca un „general” pe front, cu o viziune pe termen lung, vor spune că vă abuzez. Dacă vă spun că sunteţi raţiunea mea de zi cu zi, vor spune că trăiesc prin voi, dacă vă spun că uneori înţeleg de ce animalele îşi papă puii, vor spune că suntem nişte sălbatici.

Ia să încerc o banaliate: gravidă fiind cu voi, m-am simţit: cu unul groznic iar cu altul de parcă mâncasem baterii, dar apoi vor spune că sarcina este minunată, obligatoriu şi fără drept de apel. Ce să vă scrie mama, aşa în văzul lumii? Păi nu ştiu! Teoretic, prin perspectiva „conţinutului educativ” poate ar trebui să sune a reţetă. Vouă v-am spus mereu că eu nu am reţete, nici măcar în bucătarie. Când am încercat să vă cresc ” a lalala carte” era să vă sufoc personalitatea, mă rog, pe a ta A. Tu ai fost un fel de prăjiturică de probă. Ştiu, sună ca naiba, dar îmi era frică şi să respir. Gravidă cu tine, nu mă ridicam din pat, ca mai apoi să stau numai pe lângă pat, al tău…că al meu era pe lângă subiect. Doamne şi ce greu a fost! Cu tine, juniorule, a fost altfel, la 5 luni săream în piscină. Acum îmi dau seama de unde era atât de multă energie, că de la mine, hmmm, am şi eu, dar parcă nu atât de multă. Să vă mai spun că pe unul îl văd „doctor în ştiinţe”şi pe celălat „pilot….de OZN-uri”, ar spune că nu vă las să alegeţi. Aşa sunt ei, nu au de unde să ştie ce ne spunem noi mereu unii altora. Să vă spun că femeia trebuie iubită, respectată, apreciată şi validată? Păi asta vă arată zi de zi, tatăl vostru, practic: „not my job” little dudes. Să vă spun că aveţi un model de femeie cam complex, asta o să analizaţi cu vreun „Freud” care posibil, să vă lumineze gradual :).

Ia să vedem ce ar mai fi….aaaa, încercaţi să nu vă enervaţi, dar este complicat să vă scriu cu tastatura „publică”. Mama ei de treabă, uite că aici nu îmi place să îşi bage nimeni nasul! Vouă vă explic că oamenii sunt în marea lor parte minunaţi, dar că într-o mare parte din timp şi spaţiu #oamenidor, şi dor al naibii de rău. Mda, am folosit un cuvânt naşpa, dar voi le cunoaşteţi deja…iar acasă aveţi şi voie să le folosiţi. Wooow! Asta nu trebuia să vă spun în public. Csf,ncsf, mamă mai sărită de pe axa „normală”! Ce să ştie ei cum staţi voi ca doi prinţişori la restaurant iar acasă mâncaţi pe jos în faţa televizorului. Casa noastra este locul nostru, iar ăştia cu nasurile lungi, ar face bine să nu întindă şi gâtul peste gard. Îi anunţaţi voi că avem ograda plină de câini :)! Ce să mai scriu? A da, hai să vă explic de ce le dă ăstora cu virgulă, o să vă placă! Podiumul la noi acasă are un singur loc, pe care stăm cu toţii simultan. În mod cert locul 1 în casă nu este doar al vostru, că de, mai exist şi eu cu al vostru mirobolant tătic. Mai avem şi bunici şi unchi şi mătuşi, plus puţini dar minunaţi prieteni. Or să ne întrebe care e faza, iar noi le vom răspunde în cor: că toţi suntem importanţi în creşterea şi dezvoltarea voastră, în principiu, a noastră, în general. Ce am înţeles cât v-am scris? Păi? Mai nimic, mai mult m-am pierdut printre litere şi abţineri. Ce să înţelegeţi voi? Că, eu şi tati (chiar dacă e ziua mamei) simţim prea puţin nevoia să „defilăm” cu voi public. Nu ştiu de ce….dar nouă ni se pare naşpa….aiurea şi cam nasol. Mai povestim şi noi despre voi, că de, orgoliul….dar, băi copii, voi sunteţi şi ştiţi că sunteţi minunaţi, iubiţi, frumoşi, talentaţi (dacă spun şi supradotaţi, iar or să sară din bocanci), răsfăţaţi, apreciaţi, certaţi, răzgâiţi, „perfect de imperfecţi”….mai pe scurt: SĂNĂTOŞI ŞI PLINI DE VIAŢĂ. Atitudine de lideri şi al naibii de speciali….uite aşa că sunteţi „ai noştrii” şi da sunteţi speciali. Când v-am născut pe voi, eu şi tatăl vostru am încetat să mai iubim, noi doi am devenit iubire, iar pentru voi …..tot ce facem noi are sens, indiferent de cine ce papă. Pentru că da, sunt femeie sunt vie ŞI SUNT CEA MAI BUNĂ MAMĂ DIN LUME….practic, acest merit vă aparţine vouă! Hai că m-am lungit cam mult, doar mă cunoaşteţi! Mâine am treabă….şi asta ştiţi. Apropo, voi pune tot o poză cu mine, nu de alta, dar când vă agăţ pe peretele virtual, o ia razna butonul de like :). Vă pupă mama! Ne vedem mâine după prânz!….după ce dimineaţă îi argumentez poetic lui tati scrioarea publică :)) pentru că vă iubeşte mami şi public doar că, mai rar şi cu ocazii speciale!

P.S sper că mi-aţi făcut ceva frumos 🙂 pe unde vă mai educă şi alte femei minunate, pe care le salut cu drag şi le spun cu multă căldură un sincer ” La mulţi ani doamnelor!” plus bunicilor, mătuşilor şi sufletelor calde care mâine îşi aniversează statutul de femiei cu mii de roluri ataşate la purtător.

Autor…..de data aceasta MAMA

Photo credit: Ovidiu Cristea